Ziua de 24 ianuarie reprezintă pentru toți românii, din țară și de peste hotare, o sărbătoare națională, având o dublă importanță: istorică și religioasă. Din punct de vedere istoric, ziua de 24 ianuarie, reprezintă data când principatele române, Moldova și Țara Românească, s-au unit sub conducerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza.
Astăzi, când s-au împlinit 163 de ani de la istoricul moment al Unirii Principatelor Române, în Arhiepiscopia Dunării de Jos au fost organizate mai multe manifestări pastoral-liturgice şi cultural-artistice dedicate acestui moment aniversar.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepisco Casian s-a aflat în trei localităţi ale judeţului Galaţi pentru a-i pomeni pe făuritorii unirii de la 1859 şi a înălţa rugăciune de mulţumire pentru realizarea actului fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar roman, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
Prima oprire a fost la biserica din localitatea Ţigăneşti, din nordul judeţului Galaţi, lângă mormintele marilor susținători ai unirii, Costache Conachi și fiica sa, Ecaterina Cocuţa Vogoride.
Ecaterinei Cocuţa Vogoride, soția caimacamului potrivnic Unirii din 1859, este cea care s-a implicat în realizarea unirii principatelor, renunțând la poziția de primă doamnă a țării, sacrificându-şi familia și viitorul ei pentru a lupta lângă poporul său pentru unitatea de neam şi de credinţă.
Aici, ierarhul Dunării de Jos în prezenta autorităţilor judeţene şi locale şi a numeroşi credincioşi, a săvârşit slujba Parastasului pentru făuritorilor unității naționale şi a ţinut un cuvânt de învăţătură despre cei doi mari patrioţi.
În continuare, chiriarhul Dunării de Jos a mers în localitatea Costachi Negri, denumită în acea perioadă Mânjina, acolo unde marele scriitor și om politic, Costache Negri, împreună cu marii oameni de cultură și pașoptisti: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica, puneau la cale realizarea acestui ideal al unității.
În această comună gălăţeană, la Casa memorială ,,Costache Negri“, construită în stilul unei case țărănești, cu două cerdace pe stâlpi de lemn, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toți oamenii de cultură și politici care au contribuit la înfăptuirea unirii.
După alocuțiunile despre importanța religioasă și duhovnicească a acestei sărbători, toți cei prezenți s-au prins în curtea Casei memoriale într-o mare și frumoasă Horă a Unirii.
Din localitatea Costachi Negri, chiriarhul Dunării de Jos a mers la biserica „Vovidenia“ din municipiul Galaţi, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu mai bine de 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului.
Aici, ierarhul Dunării de Jos a săvârşit slujba de Te Deum şi Parastasul pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859.
La eveniment au participat autorităţi locale, oameni de cultură, profesori, credincioşi gălăţeni şi elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 25 şi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei“ din Galaţi, care au susţinut şi un program cultural-artistic dedicat acestei zile.
Înaltpreasfinţia Sa a amintit celor prezenţi de semnificaţia aparte pe care o are istoricul moment al Unirii Principatelor Române, înfăpuit în urmă cu 163 de ani, întrucât la momentul alegerii sale ca domnitor, Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele.
Manifestările dedicate acestei zile s-au încheiat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, cu intonarea Imnului de Stat al României şi cu depunerea de flori la statuia domnitorului.
Pr. Rareș Bucur
